Alege „tu” dacă brandul tău vorbește cu un public tânăr, într-un context relaxat și digital, și „dumneavoastră” dacă oferi servicii în care contează seriozitatea, vârsta clienților sau responsabilitatea. Important este să fii consecvent: aceeași formă în site, în e-mailuri, în rețele sociale și în conversațiile cu clienții.
Forma de adresare transmite, înainte de orice argument, ce fel de relație vrei. Pe MesagerLive sunt tratate pe larg branding-ul și comunicarea pentru afaceri mici, iar aici ne ocupăm de o decizie aparent mică, dar vizibilă în fiecare text.
Ce spune fiecare variantă
- „Tu”: apropiere, ton direct, energie; riscul este să pară lipsit de respect pentru unii clienți.
- „Dumneavoastră”: politețe, distanță profesională; riscul este să sune rece sau demodat.
- Persoana a II-a plural informală („voi”): bună pentru comunități, mai puțin pentru oferte individuale.
Pe site-ul unui brand, forma aleasă se vede peste tot: în titluri, în butoane, în mesajele de eroare, în confirmările de comandă. Din acest motiv, tratează forma de adresare ca pe o componentă a identității, la fel ca logo-ul sau culorile; pentru o abordare mai amplă a comunicării, poți continua cu materialele de pe MesagerLive.
Trei întrebări înainte să decizi
Cine sunt, de fapt, clienții tăi? Un magazin de haine pentru adolescenți și un cabinet de avocatură nu pot vorbi la fel. Ce decizii iau ei la tine: una impulsivă sau una cu miză mare? Și ce ton folosesc ei înșiși când îți scriu? Oglindirea nu e obligatorie, dar îți oferă un indiciu.
Când nu e o alegere între extreme
Poți folosi „tu” în canale informale, cum sunt postările scurte, și „dumneavoastră” în documente, oferte sau răspunsuri la reclamații. Condiția e să existe o regulă scrisă și să știe toată echipa de ea. Un client care primește un „tu” prietenos într-o zi și un „dumneavoastră” rece a doua zi are impresia că vorbește cu două firme.
Greșeli frecvente
- amestecul de forme în același text;
- „tu” forțat, cu glume nepotrivite, într-un context serios;
- „dumneavoastră” cu expresii greoaie care obosesc cititorul;
- schimbarea formei la fiecare campanie, fără explicație.
Cum o fixezi în practică
Notează în ghidul de ton al brandului forma aleasă, trei exemple de fraze potrivite și trei de evitat. Pune și o regulă pentru cazuri speciale: ce faci când un client îți scrie cu „tu”, dar tu folosești „dumneavoastră”, sau invers. În general, e mai simplu să rămâi la forma ta și să fii cald prin conținut, nu prin pronume.
Aceeași disciplină se aplică și textelor de vânzare. Dacă ești la început, un bun exemplu de aplicare este pagina de servicii și felul în care explici ce oferi, pas cu pas, unde forma de adresare trebuie să rămână constantă de la titlu până la butonul de contact.
Adaptarea pe canale
Pe rețelele sociale poți permite un ton mai relaxat, dar fără să schimbi pronumele de la o postare la alta. În e-mailurile către parteneri, mai ales la prima corespondență, începe formal. Dacă interlocutorul trece la „tu”, poți urma, cu condiția să rămâi politicos.
Testul simplu
Citește cu voce tare un paragraf din site, ca și cum ai vorbi cu un client față în față. Dacă suna firesc, forma e bună. Dacă te simți stânjenit, schimbă formularea, nu doar pronumele. Poți cere și părerea a doi-trei clienți reali.
În concluzie, nu există o formă corectă pentru toate firmele, ci una potrivită publicului tău și menținută cu consecvență. Mai multe idei despre vocea unui brand găsești pe MesagerLive.
